skip to content »

music-plugin.ru

Kasika antonije isakovic online dating

(fig.) poremećen u duševnom ili društvenom smislu ◊ lasăl, vĭeḑ kî ĭe zminćit șî abatut la kap — pusti ga, vidiš da je poremećen i skrenut [Crn.] ◊ abatut đin minće — umno poremećen, blesav, ćaknut [Por.] ∞ abaće: ABIÁ 1.

kasika antonije isakovic online dating-11kasika antonije isakovic online dating-7kasika antonije isakovic online dating-40

A ajunge la o anumită distanță (în spațiu sau în timp) sau la o anumită limită. — gde li će se skloniti ti ljudi, kada bude udarila kiša? (izob.) navraćati, svraćati ◊ sa abaće pi la nuoĭ — navraća kod nas [Por.] ♦ dij. skretati sa pravca, sklanjati se u stranu ◊ sa abaće đin drum în lăturĭ — sklanja se s puta u stranu ◊ unđe să va abaća lumĭa-ĭa, kînd sa va puńa pluaĭa? A aduce prejudicii, a provoca pagube; a vătăma, a leza. „de”) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit, a-și însuși ceva. isparina, para ◊ dupa pluaĭe kaldă vara, đin pomînt ĭasă multă aburiĭe — posle tople letnje kiše, iz zemlje izlazi mnogo pare b. ♦ Expunere a unor materiale textile, lemnoase, etc. ♦ Fibră extrasă din tulpina anumitor plante (textile). ațîța] (gl.) — potpaliti, pripaliti, džarati; raspaljivati ◊ nu ațîța foku — ne potpaljuj vatru [Kmp.] ♦ dij. ațui] (gl.) — obeležiti obojenim i zategnutim koncem pravu liniju na gredi ◊ ața sa mînžîașće ku karbuńe, sa-nćinźe țapîn pi grîndă, șî sa traźe la mižluok ka la ark, șî sa slubuađe să đa-n grindă — konac se namaže ugljenom, jako se zategne na gredi, povuče se na sredini kao kad se napinje luk, i naglo pusti da udari u gredu ◊ maĭsturu ațuĭașće grinda đi śopļit — majstor „okončava” gredu za tesanje [Crn.] ∞ ațăațuit (mn.

sau produse finite la acțiunea aburilor (1) în vederea ameliorării unor însușiri, a ușurării prelucrării lor ulterioare etc. Mai multă ață decât față, se spune despre un obiect zdrențuit. Viață cusută cu ață = viață plină de lipsuri materiale. ◊ Ața zidarului = bucată de sfoară cu plumb la capăt, servind ca indicator al direcției verticale. ațîțîĭa] ◊ ļamńiļi sînt zîmosăś, nu sa puaće ațîțîĭa fuoku ku ĭaļe — drva su sirova, sa njima se ne može potpaliti vatra [Por.] ațîțîĭat (ațîțîĭată) (mn. (fig.) isprovociran, izazvan ◊ a veńit ațîțîĭat đi śeva, șî sa luvă la gîlśavă — došao je izazvan nečim, i započeo svađu [Por.] ♦ dij. ațîțat [Kmp.] ∞ ațîțaațui (ĭuo ațuĭesk, ĭel ațuĭașće) [akc. Ața să udă în apă mestakată ku fuńiźină, s-înćinźe bińe pi ļiemn, să rađikă đi mižluok șî slobuađe tot ku odată.

(Temporal) De foarte puțină vreme; de îndată ce, numai ce; chiar atunci, tocmai.

(Despre cai) Nărăvaș; (despre oameni) rău, violent. (Despre acțiunile omului) Fără niciun rezultat; neizbutit, nereușit.

de la o normă fixată, de la o linie de conduită etc.).

A se opri sau a face să se oprească în treacăt undeva sau la cineva (părăsind drumul inițial).

kao proklitički član označava svršenu glagolsku radnju ◊ a mînkat — jeo je, završio je sa jelom ◊ a gaćit lukru — završio je posao ◊ grîu a rasarit — pšenica je nikla 2.